Asociatia Tonal

Maladie psihică, boală psihică, tulburare psihică, afecţiune psihică, tulburări afective,  perturbare psihică, boală mentală, handicap psihic, dizabilitate mentală, dizabilitate intelectuală, handicap neuropsihic, tulburare emoţională, tulburare mentală, disfuncţie psihologică…

Există multă confuzie terminologică. Motivele sunt diverse: evoluţia naturală a psihologiei şi psihiatriei, diversitatea de şcoli şi curente psihologice şi psihiatrice, traduceri din alte limbi, traduceri ale traducerilor, mentalităţi şi obişnuinţe lingvistice. De asemenea, trebuie să înţelegem şi să acceptăm că, la nivelul actual de evoluţie şi dezvoltare culturală, ştiinţifică şi tehnologică a umanităţii, tulburările psihice reprezintă încă un capitol incomplet elucidat al medicinei, culturii, psihologiei, sociologiei, antropologiei, religiei sau geneticii. Toate aceste discipline au contribuit masiv la încercarea de a limpezi şi explica domeniul vast al „funcţionării” sufleteşti şi mentale însă astăzi nu există încă o viziune unitară şi coerentă cu privire la sănătatea mentală şi maladia psihică. Absenţa unei înţelegeri complete şi corecte produce un plus de confuzie.

Dar ce facem când, într-o bună zi, simţim, conştientizăm sau ni se comunică faptul că avem o tulburare psihică? Ce ne facem dacă aflăm despre cineva apropiat sau drag că are o tulburare psihică? Începem să întrebăm în stânga şi în dreapta, căutăm informaţii online, citim articole, ascultăm opinii. Şi, dincolo de suferinţa produsă de maladia psihică (suferinţă directă, dacă noi suntem cei afectaţi sau indirectă, dacă este afectată o persoană apropiată sau dragă nouă), simţim că ne pierdem în jungla conceptuală. Expresiile, noţiunile, viziunile, teoriile, diagnosticele ne copleşesc şi ne îndepărtăm din ce în ce mai mult de înţelegerea limpede a problemei: tulburarea psihică.

Acest hăţiş de concepte şi noţiuni nu trebuie să ne intimideze. Astfel: maladie psihică, boală psihică, tulburare psihică, afecţiune psihică, tulburări afective, perturbare psihică, boală mentală, handicap psihic, dizabilitate mentală, tulburare emoţională, tulburare mentală, disfuncţie psihologică se referă toate la acelaşi fenomen: o perturbare la nivelul „funcţionării” emoţionale sau mentale. Expresia acceptată astăzi în România ca fiind suma tuturor celorlaltor formulări este, conform LEGII nr. 487 din 11 iulie 2002 (*republicată*) a sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice, tulburarea psihică. Nu înseamnă că celelalte expresii sunt eronate ci este doar o chestiune convenţională.

În sensul cel mai larg, o tulburare psihică indică (descrie) o perturbare în “funcţionarea” noastră mentală şi/sau emoţională. Putem vorbi şi despre perturbări comportamentale însă, pentru a nu complica acum lucrurile, este suficient să ne rezumăm la “funcţionarea” mentală şi/sau emoţională.

“Funcţionarea” mentală se referă la facultăţile noastre cognitive, de cogniţie (adică de cunoaştere; toate procesele care ne permit să cunoaştem lumea , pe noi înşine şi tot ce se întâmplă în jurul nostru: gândire şi judecată, percepţie şi reprezentare, conştientizare, memorie).

“Funcţionarea” emoţională se referă la tot ceea ce simţim, sufleteşte vorbind. Tot ceea ce ni se întâmplă are un impact emoţional asupra noastră. Putem să ne imaginăm că sufletul este o orchestră şi fiecare situaţie sau eveniment din viaţa noastră reprezintă un alt dirijor şi o altă piesă muzicală. Şi, exact aşa cum fiecare piesă muzicală pe care o ascultăm stârneşte în noi sentimente şi emoţii diferite, tot aşa, fiecare eveniment din viaţa noastră stârneşte sentimente şi emoţii diferite. Frica, furia, bucuria, tristeţea, dezgustul sunt toate emoţii (şi mai sunt câteva, nu foarte multe). Fericirea, iubirea, ura, nostalgia sunt sentimente.

Despre felurile în care mintea şi emoţiile noastre pot să nu mai “funcţioneze” corect (adică despre tipurile şi clasificarea tulburărilor psihice), despre cum să identificăm din timp anumite semne (adică despre identificarea precoce a simptomelor) şi despre acţiunile şi decilziile cele mai corecte pe care le putem lua, vom vorbi şi vom scrie în etape şi articole următoare.

Aşadar, tulburarea psihică se referă la o tulburare în “funcţionarea” minţii şi/sau a emoţiilor noastre. Altfel spus, mintea şi emoţiile noastre nu mai “funcţionează” eficient, nu ne mai ajută să ne adaptăm corect la realitate, să progresăm şi să trăim într-un echilibru cu noi şi ceilalţi, cu lumea şi în lume.

La celălalt pol se află sănătatea mentală (sau mintală; noi optăm, din motive de estetică lingvistică, pentru termenul “mental” în detrimentul celui de “mintal”). Da, încă o confuzie: sănătate mentală versus tulburare psihică… De ce nu sănătate psihică/tulburare psihică sau sănătate mentală/tulburare mentală? Pare mai logic. Ei bine, nu este clar de ce. Dar cel mai important este să subliniem încă o dată că este vorba doar despre o chestiune convenţională. Pentru cei ce ne confruntăm cu realitatea tulburărilor psihice, este mult mai important să înţelegem semnificaţiile şi sensurile din spatele cuvintelor şi expresiilor convenţionale utilizate decât să analizăm acurateţea acestor expresii. (În ceea ce ne priveşte, milităm pentru o consolidare terminologică şi un limbaj unitar dar acestea sunt rezultate ale unui proces dificil, complex şi de durată).

Ei bine, sănătatea mentală sau starea de sănătate mentală descrie acea stare în care funcţionăm bine şi adaptat la realitate. Este starea care ne permite să trăim firesc, să progresăm şi să fim mulţumiţi reuşind, în acelaşi timp, să îi acceptăm, respectăm şi ajutăm şi pe cei din jurul nostru. Altfel spus, să trăim cu mulţumire şi în echilibru cu ceilalţi şi cu lumea.

Notă: am utilizat ghilimele atunci când am făcut referire la funcţionarea mentală sau emoţională. Pentru că termenul “funcţionare” sugerează o anumită mecanicitate care este mai dificil de asociat cu fenomenele viului şi cu atât mai dificil de asociat cu viaţa umană. Este doar o nuanţă.

psih. Marius Mugurel FRĂŢILĂ

Dacă suntem afectaţi de o maladie psihică, dacă un membru al familiei noastre sau un coleg ori un prieten este afectat de o maladie psihică, putem să acţionăm eficient dacă suntem informaţi. Dacă suntem corect informaţi. În scurt timp, vom introduce o rubrică specială cu informaţii importante şi necesare despre maladia psihică: factori favorizanţi sau declanşatori, manifestări, semne şi simptome, complicaţii, tratamente chimice si tratamente non-chimice (terapii complementare), servicii şi programe, atitudini si mentalităţi.

De asemenea, este foarte important să conştientizăm procentul ridicat al incidenţei maladiilor psihice la nivel global şi să dezvoltăm un stil de viaţă preventiv care să diminueze riscul declanşării unei maladii psihice. În acest sens, vom pune la dispoziţia publicului informaţii şi sugestii valoroase, bazate deopotrivă pe cele mai noi rezultate ale cercetărilor ştiinţifice cât mai ales pe experienţa cumulată a profesioniştilor în domeniul sănătăţii mentale care activează în TONAL sau colaborează cu TONAL.